I love you for what you've got(aka body)

Uneori vine o clipa in care vrei sa iti exprimi frustrarile, nevoile si dorintele cu toti. Nu neaparat sa fii inteles, ci mai degraba sa iti lasi frau liber gandurilor si ideilor tale. Acesta este unul din momente.

Dupa o noapte geniala(de club a) am ajuns la concluzia ca(pe care nu o doream sa o cunosc sau mai degraba sa o constientizez de altfel) oamenii sunt extrem de previzibili. Si nu ma refer aici la o exceptie doua, ci la acele persoane care nu ma asteptam sa reactioneze intr-un asemenea mod. Adica Murat.

Dupa atatia ani in care am promovat ideea de spirit deasupra fizicului, am realizat ca nu sunt mai bun ca  cei care ii ponegream. Am crescut atribuind propriile mele esecuri altora. Iubesc frumusetea fizica doar pentru ca imi ofera doar un moment de satisfactie, si nu o idee asupra viitorului. Traiesc cu impresia ca frumusetea e absoluta si trebuie sa fie distribuita egal si fizicului si spiritului.

Cati din noi judeca o persoana nu pentru ce arata, ci pentru ce stie, gandeste si produce ca si idei?

Uitandu-ma in spate, pot sa spun ca am esuat. Vorba unui prieten: Fa ce iti spune popa, nu ce face el.
 Am oferit atatea idei, sfaturi si ganduri pe care eu nu le aplicam. Poate ca uneori strugurii sunt acrii sau pur si simplu nu este vremea lor, dar  tot ce pot sa zic e ca, dupa atata timp in care teoretic am evoluat, sunt cu un rang mai jos fata de animalele care ar trebui sa ne fie inferioare(va las sa va ganditi la asta).

Tradam sentimente si oameni pentru lucruri virtuale, care se pierd oricand(bani), pretuim materialul.

As fi vrut sa ma trezesc de dimineata si sa zic. Da asta sunt eu.

Uneori nu imi dau seama daca iubesc sau as vrea sa posed pe cineva.

(o) Iubesc. Incerc sa traiesc; sa trec peste.

La revedere. Pana data viitoare.

Vama Veche, Vodka si Sucul de mere al vietii.

E tarziu si probabil cea mai buna ora pentru mici experimente. Citeam de curand ca omul in momentul in care viseaza creaza(apasati ca merita) si isi impinge mai departe propriile limitari. Din nefericire(pentru mine) nu pot sa merg mai departe, sa adorm linistit, fara sa imi exprim micile frustrari si, de ce nu, dorinte.

Am vrut sa vorbesc despre Vama din weekendul trecut imediat cum am ajuns. As vrea sa zic ca a fost cea mai tare Vama de pana acum, in care am invatat atat de multe, incat orice secunda a meritat. Din pacate , nu pot zice asta. E interesant cum de multe ori traim cu impresia ca invatam sau ca avem ocazia sa experimentam, cand, de fapt, noi nu suntem niciodata atenti la evenimentele 'comune' din jurul nostru care ne ofera atat de multe. A fost suficienta o simpla iesire la mare sa imi dau seama ca, in incercarea de a scapa de cotidian, ajungem noi exemplele unei vieti lipsite de ...de ce nu....viata.

Ce am invatat totusi in saptamanile dinainte si dupa aceasta Vama

1. Uneori merita sa fii si tu egoist. Sacrificiul pe care tu il faci pentru ceilalti aproape sigur nu o sa fie niciodata luat in seama chiar de cei pe care incerci sa ii ajuti. Uneori sunt multumit doar ca cei cu care vorbesc sau incerc sa le ofer o mana de ajutor imi zambesc sincer si incearca sa se ridice singuri. Si uneori simt ca tot ce fac dispare odata cu alcoolul lor in sange. Ciudat, dar niciodata nu voi uita oamenii pe care i-am ajutat si mai ales oamenii care m-au ridicat. Probabil pentru ca pot sa ii numar pe degete, pentru ca, la randul lor, au incercat sa ma inteleaga.



2. Totul se transforma, nimic nu dispare. Interesant e ca nu se aplica doar la materie, ci si la  sentimente. Fie ca din ura devine iubire sau invers, sau din prietenie se duce in antipatie si invers, suntem condusi de mediu si de conjunctura. Iubesc orice persoana care ma asculta orisicum, care imi da ocazia sa invat de la ea si care incearca sa imi arate o alta perspectiva. Acea persoana o consider prieten. Poate sa fie o singura idee; este suficient pentru mine. Voi fi acolo pentru ea cand va avea nevoie de mine.

3.  Regretele iti arata cu adevarat cine esti. Regret ca la banchetul din clasa a 8-a nu am dansat cu o don'soara superba de care imi placea. De atunci pana acum nu m-am schimbat deloc. Sunt la fel de timid si fara curaj ca acum 8 ani. Dar ma schimb. Chiar daca putin ametit, pot sa ma exprim si sa zic da te iubesc.

4. Nu abuza. Nici de alcool, nici de tutun, nici de iubire, nici de ura, nici de nimic. Urasc sa folosesc ideea de nu, dar pentru mine orice fel de abuz care iti intuneca judecat nu se merita si nu te defineste. Doar te indeparteaza de cine esti cu adevarat.

Iubesc, urasc, traiesc, gandesc, visez, adorm.

Noapte buna.

P.S. Cum vad eu comunitatea in 2 zile. Probabil ca voi pleca din nou in Vama, doar de dragul de a vedea din nou rasaritul lunii la pescarie(chiar si singur)

De ce?

O intrebare pe buzele a prea multi oameni. Si, in acelasi timp....

Pana atunci.

"Reality is merely an illusion, albeit a very persistent one."
Unul din hobby-urile mele preferate, la care nu as putea sa renunt niciodata, ar fi stiinta, tehnologia si cunoastearea overall. Sunt lucruri care ma leaga de univers, dar in acelasi timp ma lasa sa imi port eu gandurile mai departe decat acum 2 secunde. Uneori zambim, radem, glumim, dar uitam ca in "realitatea" cea de toate zilele, noi nu stim absolut nimic despre tot ce ne inconjoara si cat si despre efectele actiunilor fiecaruia din noi ca indivizi si ca membrii ai grupului.

Q: Care ar fi efectele unui black-out complet timp de 2 ani si aveti suficienta putere sa reparati efectele?

"Imagination is more important than knowledge."
Am ajuns sa primim toata informatia dea gata, fara sa o filtram, fara sa intelegem cu adevarat mecanismele si logica din spatele ei. Aplicam algoritmi fara sa intelegem actiunea lor; folosim strategii fara sa luam in calcul ca lucram cu oameni; iubim fara sentimente, condusi de o nevoie primara de securitate.Lasa-ti mintea libera. Niciodata nu stii pe plajele carei insule vei ajunge(sunt impotriva folosirii de substante psihotrope pentru a ajunge la aceasta plaja)



"Gravitation is not responsible for people falling in love."
Urasc ideea de a nu cunoaste persoana careia ii oferi un sarut si o accepti in intimitatea ta. Ideea de a ma lasa dus de un impuls sexual imi displace; imi displac persoanele care considera ca e suficient doar acest impuls; imi displac persoanele care nu mai au respect de sine si au o atitudine "usoara".
Mi s-a pus intrebarea : "Murat cum poti tu sa zici ca 2 zile iti sunt suficiente pentru a-ti da seama de personalitatea unui om, chiar daca sunteti amici de o viata?" Raspunsul este atat de simplu. In 2 zile nu te mai cenzurezi. Prefer sa investesc si sa pierd totul in 2 secunde, decat sa investesc 2 ani si sa pierd ceva ce nu am avut niciodata(posesiv?)

"One had to cram all this stuff into one's mind for the examinations, whether one liked it or not. This coercion had such a deterring effect on me that, after I had passed the final examination, I found the consideration of any scientific problems distasteful to me for an entire year."

 Urasc sa fiu constrans. Urasc termenele limita, dar in acelasi timp senzatia ca am realizat un program, ca am inteles un concept sau ca am rezolvat o problema dificila reuseste sa stearga partial aceste lucruri. Trebuie sa avem o minte deschisa si sa intelegem ca, uneori, chiar daca ni se par inutile, unele informatii ne sunt necesare. Si ce este mai interesant este ca realizam acest lucru destul de tarziu; vital este cand ne dam seama.


Mai important decat sinceritatea cu cei din jur este sa fii sincer cu tine. Valorile te definesc, cat si dinamismul si robustetea lor(google)
Recunosc ca uneori sunt lipsit de tupeu, uneori ipocrit si ca sunt ca vulpea si strugurii acrii. Dar recunosc cand gresesc si imi cer scuze pentru ce am facut.

Si nu nu o sa imi sterg pozele de pe facebook in care apar in cele mai stupide ipostaze. Stiu bine ca pozele vor ajunge eventual undeva public, dar nu pot sa ma mint si sa zic ca sunt cea mai responsabila persoana, care nu are vicii si ca sunt un om decent.
Profit(prea mult uneori) de tineretea mea, de libertatea mea si incerc sa le arat celor din jur ca, uneori, trebuie sa fim noi si nu imaginea noastra in relatiile cu cei din jur.

P.S. Citatele via Einstein.
Recomand sa cititi " Cum vad eu lumea". O carte extraordinara din care chiar ai ce invata
Data viitoare vorbim despre Cum vad eu comunitatea

Profesori, studenti si cercul vicios al "educatiei"

Sau ce inseamna sa gasim un singur vinovat pentru deficientele din procesul educational.
Stateam de vorba acum ceva vreme cu profesorul meu de Teoria Sistemelor, domnul Radu Stefan, despre "ce vor studentii si cum putem sa ii aducem mai aproape de facultate". Problemele pe care le identificase domnul profesor se legau in mare de urmatoarele

• Studentii vin cu un bagaj scazut de cunostinte
• Interesul pentru facultate este scazut
• Nu inteleg sau nu vor sa inteleaga importanta fiecarei materii predate
• Relatia Student-Profesor este deficitara
• Studentii invata pentru diploma si nu neaparat pentru ei. Studentii pleaca cu preconceptia ca o diploma de automatica si calculatoare iti ofere un job sigur, sau ca unii angajatori te vor lua tocmai pentru ca , trecand prin poli, ai o capacitate mare de invatare si  o sa acumulezi mai repede informatia

Foarte interesant a fost si faptul ca si el a identificat si cateva probleme venind din randul profesorilor si a facultatii

• Profesorii nu au timp sa ofere consultanta fiecarui elev
• Profesorii sunt slab pregatiti si/sau nu stiu sa isi predea corect materia
• Cursurile de 3 ore sunt o mare, citez, "prostie"
• Zile extrem de incarcate, fara pauze
• laboratoarele sunt facute doar de dragul de a fi facute

 Intr-un fel, am uitat aceasta discutie si concluziile pe care le trasesem, pentru ca in momentul in care mi-am dat seama ca nu e de glumit cu sesiunea, sa imi dau seama ca , si eu, cazusem in plasa intinsa de acest cerc vicios.

La ce solutii ajunsesem:

• Scaderea numarului de studenti si finantarea nu in functie de numarul de studenti, ci de performanta
• Scaderea numarului de studenti : Odata cu scaderea numarului de studenti, se va permite creearea de serii si grupe mai mici, unite,in care studentii sa se ajute intre ei, intre care sa se dezvolte un simt al competivitatii constructiv. In plus, un profesor va putea sa se apropie de studentii lui si sa le ofere suport oricand au nevoie de ajutori. Multi credem ca un profesor sta la facultate doar la curs si laborator. Nimic mai fals. Mai ales in sesiune, lucrarile nu se corecteaza singure, iar profesorii sunt  nevoiti sa vina la fiecare examen al grupei lor(daca ai 3 seriix4 grupe, si fiecare grupa decide sa planifice un examen in alta zi, atunci ai 12 zile de foc continuu).Profesorii vor sa fie alaturi de studenti, dar tocmai numarul mare de studenti nu le permite sa ii identifice pe aceea care chiar au potential

• Avem nevoie de exemple practice. Mai ales in inginerie, daca nu intelegi pentru ce iti trebuie o materie pe viitor, o sa o respingi complet. In anul intai ne intrebam de ce ne trebuie matematica si fizica.In anul 3 regret ca nu le-am invatat cum trebuia.Profesorii  cer feedback, dar studentii il ignora complet
• Studentii, daca nu inteleg ceva , prefera sa nu intrebe profesorul si sa plece acasa. Inca exista temerea ca o sa pari un mare tocilar daca te duci la profesor cu nelamuriri.
• Cursurile de 3 ore impartite in 2 / saptamana a cate 1 ora jumatate. Este aproape imposibil sa iti mentii focalizata atentia pe o singura materie mai mult de 1 ora jumatate-2
• Implicarea studentilor in diverse proiecte de cercetare sau concursuri tematice.
• Implicarea profesorilor in activitatile studentilor. Pana si profesorii vor sa invete si de ce nu am invita profesori la activitatile ONGS-ului nostru?

 Mai sunt foarte multe de spus, dar vreau sa inchei astfel: Nu stiu foarte multe despre ASE si economie, dar pot sa spun ca ingineria nu se poate invata singura. Este aproape imposibil sa inveti de unul singur. Multi credem ca e suficient sa luam informatia de care avem nevoie atunci cand e nevoie de ea. Fals. In inginerie si in stiinta mai ales, in momentul in care cauti informatia , trebuie sa intelegi o serie de alti termeni si notiuni legate de ea. Ca sa fie clar, e ca si cum ai cauta pe wikipedia o informatie si ajungi din link in link la ceva ce , aparent, nu are absolut nici o legatura, acest mod de invatare fiind deficitar
Daca vrem sa schimbam cu adevarat sistemul educational trebuie ca noi in primul rand sa ne schimbam atitudinea fata de universitatile actuale. In incercarea noastra de a reinventa roata riscam sa cadem victime problemelor pe care incercam sa le evitam.Faceti un experiment. Mergeti la cel mai al dracu profesor(dar nu cei absurzi)  si interesati-va de materia lui.Intrebati-l si o sa va raspunda cu cel mai mare drag.
Bafta in sesiune si spor la invatat!

Prietenii, amicitie, 2010

Wow! A trecut ceva vreme. Asa ca o sa spun cateva cuvinte, nu despre realizari sau experiente, ci despre prieteni.

Mi s-a spus de foarte multe ori in 2010: Murat e foarte dificil sa te identifici cu mai mult de o comunitate, mai mult de o organizatie, mai mult de un grup. Sincer, si eu am crezut la fel. Nu ai cum sa ii impaci pe toti. Nu ai cum sa fi tot timpul langa toti. Si nici nu poti sa iesi la o bere cu toti.

Dar doi prieteni foarte buni(care de altfel nu se cunosc intre ei) mi-au spus fiecare cam asa: "faptul ca sunt aici si stau de vorba cu tine nu este din cauza ca avem acelasi interese, reprezentam aceeasi organizatie, sau pur si simplu iesim la o bere impreuna. Avem o legatura. Avem ce impartasi cu adevarat.  Emotii, trairi, idei.

2010 a fost anul in care am valorificat prietenia celor din jur. Am inteles cat de tari sunt acei oameni care raman alaturi de tine chiar si la 1500 de km departare si chiar dupa 1 an in care nu i-ai vazut. Sunt acei oameni care s-ar urca in primul tren pentru a-ti oferi suport atunci cand ai nevoie.

In 2010 mi-am pierdut amici la fel de repede cum i-am castigat. Si nu m-a deranjat. Mi s-a spus de atatea ori in necunostinta de cauza:" Murat esti foarte tare". Nu, nu sunt. Sunt si cu bunele si cu relele mele. Uneori sunt diabolic si uneori impulsiv, dar cred in ceea ce spun si in cei din jur. In dorinta de schimbare, vreau sa cunosc. Vreau sa vorbesc cu oameni, nu cu imaginea lor.

Salut sunt Murat si sunt pasionat de anime, manga, stiinta, tehnologie, filozofie, HR si muzica. Tu cine esti?