Sunday 30 January 2011

Profesori, studenti si cercul vicios al "educatiei"

Sau ce inseamna sa gasim un singur vinovat pentru deficientele din procesul educational.
Stateam de vorba acum ceva vreme cu profesorul meu de Teoria Sistemelor, domnul Radu Stefan, despre "ce vor studentii si cum putem sa ii aducem mai aproape de facultate". Problemele pe care le identificase domnul profesor se legau in mare de urmatoarele
  • Studentii vin cu un bagaj scazut de cunostinte
  • Interesul pentru facultate este scazut
  • Nu inteleg sau nu vor sa inteleaga importanta fiecarei materii predate
  • Relatia Student-Profesor este deficitara
  • Studentii invata pentru diploma si nu neaparat pentru ei. Studentii pleaca cu preconceptia ca o diploma de automatica si calculatoare iti ofere un job sigur, sau ca unii angajatori te vor lua tocmai pentru ca , trecand prin poli, ai o capacitate mare de invatare si  o sa acumulezi mai repede informatia
Foarte interesant a fost si faptul ca si el a identificat si cateva probleme venind din randul profesorilor si a facultatii
  • Profesorii nu au timp sa ofere consultanta fiecarui elev
  • Profesorii sunt slab pregatiti si/sau nu stiu sa isi predea corect materia
  • Cursurile de 3 ore sunt o mare, citez, "prostie"
  • Zile extrem de incarcate, fara pauze
  • laboratoarele sunt facute doar de dragul de a fi facute
 Intr-un fel, am uitat aceasta discutie si concluziile pe care le trasesem, pentru ca in momentul in care mi-am dat seama ca nu e de glumit cu sesiunea, sa imi dau seama ca , si eu, cazusem in plasa intinsa de acest cerc vicios.

La ce solutii ajunsesem:
  • Scaderea numarului de studenti si finantarea nu in functie de numarul de studenti, ci de performanta
  • Scaderea numarului de studenti : Odata cu scaderea numarului de studenti, se va permite creearea de serii si grupe mai mici, unite,in care studentii sa se ajute intre ei, intre care sa se dezvolte un simt al competivitatii constructiv. In plus, un profesor va putea sa se apropie de studentii lui si sa le ofere suport oricand au nevoie de ajutori. Multi credem ca un profesor sta la facultate doar la curs si laborator. Nimic mai fals. Mai ales in sesiune, lucrarile nu se corecteaza singure, iar profesorii sunt  nevoiti sa vina la fiecare examen al grupei lor(daca ai 3 seriix4 grupe, si fiecare grupa decide sa planifice un examen in alta zi, atunci ai 12 zile de foc continuu).Profesorii vor sa fie alaturi de studenti, dar tocmai numarul mare de studenti nu le permite sa ii identifice pe aceea care chiar au potential
  • Avem nevoie de exemple practice. Mai ales in inginerie, daca nu intelegi pentru ce iti trebuie o materie pe viitor, o sa o respingi complet. In anul intai ne intrebam de ce ne trebuie matematica si fizica.In anul 3 regret ca nu le-am invatat cum trebuia.Profesorii  cer feedback, dar studentii il ignora complet
  • Studentii, daca nu inteleg ceva , prefera sa nu intrebe profesorul si sa plece acasa. Inca exista temerea ca o sa pari un mare tocilar daca te duci la profesor cu nelamuriri.
  • Cursurile de 3 ore impartite in 2 / saptamana a cate 1 ora jumatate. Este aproape imposibil sa iti mentii focalizata atentia pe o singura materie mai mult de 1 ora jumatate-2
  • Implicarea studentilor in diverse proiecte de cercetare sau concursuri tematice.
  • Implicarea profesorilor in activitatile studentilor. Pana si profesorii vor sa invete si de ce nu am invita profesori la activitatile ONGS-ului nostru?
 Mai sunt foarte multe de spus, dar vreau sa inchei astfel: Nu stiu foarte multe despre ASE si economie, dar pot sa spun ca ingineria nu se poate invata singura. Este aproape imposibil sa inveti de unul singur. Multi credem ca e suficient sa luam informatia de care avem nevoie atunci cand e nevoie de ea. Fals. In inginerie si in stiinta mai ales, in momentul in care cauti informatia , trebuie sa intelegi o serie de alti termeni si notiuni legate de ea. Ca sa fie clar, e ca si cum ai cauta pe wikipedia o informatie si ajungi din link in link la ceva ce , aparent, nu are absolut nici o legatura, acest mod de invatare fiind deficitar
Daca vrem sa schimbam cu adevarat sistemul educational trebuie ca noi in primul rand sa ne schimbam atitudinea fata de universitatile actuale. In incercarea noastra de a reinventa roata riscam sa cadem victime problemelor pe care incercam sa le evitam.Faceti un experiment. Mergeti la cel mai al dracu profesor(dar nu cei absurzi)  si interesati-va de materia lui.Intrebati-l si o sa va raspunda cu cel mai mare drag.
Bafta in sesiune si spor la invatat!

Tuesday 25 January 2011

Prietenii, amicitie, 2010

Wow! A trecut ceva vreme. Asa ca o sa spun cateva cuvinte, nu despre realizari sau experiente, ci despre prieteni.

Mi s-a spus de foarte multe ori in 2010: Murat e foarte dificil sa te identifici cu mai mult de o comunitate, mai mult de o organizatie, mai mult de un grup. Sincer, si eu am crezut la fel. Nu ai cum sa ii impaci pe toti. Nu ai cum sa fi tot timpul langa toti. Si nici nu poti sa iesi la o bere cu toti.

Dar doi prieteni foarte buni(care de altfel nu se cunosc intre ei) mi-au spus fiecare cam asa: "faptul ca sunt aici si stau de vorba cu tine nu este din cauza ca avem acelasi interese, reprezentam aceeasi organizatie, sau pur si simplu iesim la o bere impreuna. Avem o legatura. Avem ce impartasi cu adevarat.  Emotii, trairi, idei.

2010 a fost anul in care am valorificat prietenia celor din jur. Am inteles cat de tari sunt acei oameni care raman alaturi de tine chiar si la 1500 de km departare si chiar dupa 1 an in care nu i-ai vazut. Sunt acei oameni care s-ar urca in primul tren pentru a-ti oferi suport atunci cand ai nevoie.

In 2010 mi-am pierdut amici la fel de repede cum i-am castigat. Si nu m-a deranjat. Mi s-a spus de atatea ori in necunostinta de cauza:" Murat esti foarte tare". Nu, nu sunt. Sunt si cu bunele si cu relele mele. Uneori sunt diabolic si uneori impulsiv, dar cred in ceea ce spun si in cei din jur. In dorinta de schimbare, vreau sa cunosc. Vreau sa vorbesc cu oameni, nu cu imaginea lor.

Salut sunt Murat si sunt pasionat de anime, manga, stiinta, tehnologie, filozofie, HR si muzica. Tu cine esti?